Fapte noi in legatura cu Marea Rascoala din 1907

Cea mai valoroasa lucrare in legatura cu Marea Rascoala din 1907 mi se pare impresionanta colectie de documente de arhiva alcatuita de Mihai Roller si publicata in 1948. Este vorba insa de acele documente care au SUPRAVIETUIT rascoalei intrucat este stiut faptul ca numeroase documente au fost DISTRUSE de regimul CarolI- Bratianu pentru ca asasinii sa isi ACOPERE URMELE oribilului lor asasinat, un asasinat in masa cum nu se stie sa mai fi fost pana atunci in istoria Romaniei, daca facem abstractie de rascoalele de la Bobalna sau ale lui Gheorghe Doja, si cum avea sa mai aiba loc abia in anii celui de-al doilea razboi mondial. Este deci util sa coroboram acest corp de documente cu alte surse despre Marea Rascoala, intre care trebuie sa recunoastem ca si Cursul de Istorie al R.P.R. redactat de acelasi Roller in primii ani ai socialismului poate fi deosebit de util.

Iata cateva aspecte noi in legatura cu Rascoala asupra carora colectia de documente a lui Roller face lumina:

1. Ce localitati au suferit cel mai mult.

Este vorba despre localitatile din Oltenia, mai ales de cele din judetul Dolj. Oltenia era o zona foarte saraca a Romaniei asa ca este de inteles de ce Marea Rascoala, care a fost, prin intinderea ei, o rascoala cu adevarat NATIONALA, e de inteles de ce ea a atins tocmai in Oltenia formele cele mai violente. Iata si o impresionanta lista a localitatilor din Oltenia care au fost literalmente MARTIRIZATE de fortele de represiune burghezo-mosieresti:

Motatei, judetul Dolj- 40 pana la 50 de morti conform corespondentului ziarului Universul, ziar ce nu poate fi deloc considerat unul de stanga in acea perioada. Bailesti, judetul Dolj- 42 de morti si PESTE 100 de raniti, conform prefectului I. Mitescu, 28 martie 1907. Avand in vedere numarul foarte mare al ranitilor e probabil ca numarul taranilor ucisi sa fi fost pana la urma mult mai mare decat cel de 42 raportat in martie. Rojistea, judetul Dolj- 30 de morti si un numar nespecificat de raniti, conform aceluiasi prefect I. Mitescu. Plenita, judetul Dolj, unde, la fel ca la Bailesti, s-a folosit ARTILERIA impotriva taranilor- 28 de morti si un numar nespecificat de raniti. Terpezita, judetul Dolj, 30 de morti. Oprisoru, judetul Mehedinti- 29 de morti si numar nespecificat de raniti, conform Inspectorului Serviciului Sanitar, Mihail N.N. Saveanu. Carnagiul cel mai mare se poate insa sa fi avut loc in judetul Dambovita, deci in Muntenia. Intr-o confruntare a taranilor cu armata de la Glavacioc primarul din Gaesti M. Cornescu raporteaza un numar total de peste 200-300 de morti si raniti din randul taranilor. Nici un fel de informatii ulterioare cu privire la masacrul de la Glavacioc nu a mai putut fi gasita in arhive. In fine, in manualul sau de Istorie a R.P.R., editia a 2-a din 1952, Roller aminteste de uciderea a peste 150 de tarani in comuna Lalos din Valcea (pagina 469).

 

2. O alta chestiune trecuta sub tacere pana acum (chiar si in manualul lui Roller e trecuta sub tacere) este PARTICIPAREA TIGANILOR la Marea Rascoala, care transpare in Colectia de documente din 1948- desigur de documente care au scapata distrugerii.

Din telegrama prefectului Vasescu din Botosani catre ministrul de interne, sosita la Bucuresti pe 19 martie 1907, aflam de arestarea a 21 de tigani din plasa Stefanesti. In judetul Vaslui aflam ca „a fost impuscat un tigan” in catunul Racova apartinand comunei Pungesti, din informarea facuta de Dr. Radovici, prefectul Vasluiului. Cercetand documentele publicate de Roller pentru judetul Ilfov aflam ca „mai multi indivizi (tigani) din comuna Bobesti-Balaceanca avansand spre Capitala, trupele ce se aflau asezate pe Cheiul Dambovitei au tras focuri de arma asupra lor, ranind pe tiganca Dumitra Nicolae Sandu” -pagina 513, in „Situatiunea Judetului ilfov pe ziua de 18 Martie/907 orele 7 p.m. Tot acolo se spune ca „acei indivizi se aflau in cautare de ceapa prin gradinile sarbesti de pe teritoriul Comunei Leurdeni”. Tigani saraci din zona Ilfovului erau astfel pregatiti de lupta cu elemente mai instarite din zona, elemente de origine sarba. Acest incident arata caracterul ca sa spunem asa „intransigent” al Rascoalei, Rascoala in care taranii saraci, indiferent de originea lor etnica, s-au rafuit literlamente cu TOTI exploatatorii, fie ei mosieri, arendasi sau chiaburi, fie ei arendasi evrei sau romani sau greci, fie cu unelte ale acestora cum erau primarii si prefectii. Exista intr-adevar in Istorie situatii cand toti exploatatorii trebuie tratati ca o apa si un pamant, dupa cum exista situatii cand diversele grupari ale exploatatorilor trebuiesc tratate in mod diferentiat, asa cum a procedat PC.R. in perioada luptei pentru rasturnarea regimului fascist al lui Antonescu.

Alt exemplu de participare a tiganilor saraci la Marea Rascoala: prefectul de Valcea Caton Theodorian raporteaza Ministerului de Interne ca in localitatea valceana Creteni „o grupa de vreo 20 tigani ieri noapte au amenintat pe primar si pornind ca sa incendieze conacul Dlui Creteanu au fost respinsi de garda. Inspectorul comunal mergand cu garda a ridicat pe cinci dintre ei, ceilalti au fugit” (pagina 730)

 

3. O alta chestiune in care gasim la Roller informatii pretioase este activitatea pe teren a MARXISTILOR, precursorii comunistilor care pe vremea aceea isi ziceau „socialisti”- e vorba desigur de socialisti care au „evoluat” spre marxismul revolutionar, spre „comunism”, nu de cei care au luat-o tot mai in jos pe panta oportunismului si pro-capitalismului de teapa „socialistilor” francezi sau a celor spanioli ai lui Zapatero si Felipe Gonzales…

La pagina 722 a colectiei avem declaratia facuta de un anume Naie Caramida, „delegat al Sfatului Satesc Portaresti” facuta in fata lui Ilie G. Plesoianu, inspector comunal al plasii Oltetu de Jos din judetul Valcea. In localitatea Gropsani autorul declaratiei afirma ca a intalnit o „ceata” de circa „500-600” de rasculati avand in frunte „studenti” ce purtau STEAGURI ROSII, semn sigur al implicarii miscarii marxiste de la noi care, desi dezorganizata grav prin tradarea „generosilor” din 1899, actiona inca pentru a ridica nivelul de constiinta al maselor, atat prin scrieri teoretice cat si prin actiuni pe teren

Iar in judetul Braila suntem informati ca politia a interceptat „un pachet continand 2000 de exemplare a unui manifest cu tendinta de a agita populatiunea”, manifest provenit dintr-o tipografie a cercului marxist „Romania Muncitoare” din Braila. Desi exista in acest manifest unele tente oportuniste care ii pun in umbra valoarea trebuie remarcata incercarea, laudabila, a autorilor, de a indruma rasculatii nu doar pe calea revendicarilor economice ci si pe cea a revendicarilor POLITICE:

„Strigatul vostru „VREM VOTUL UNIVERSAL” sa treaca in lungul satelor ca un prohod al politicianismului de astazi.

Strigatul vostru „VREM PAMANT” sa fie prohodul proprietarilor si arendasilor si stapanilor vostri. Impotriva acestora rascoliti mania voastra, impotriva acestora strigati inre-un singur glas, batrani, femei si copii, muncitori tarani si muncitori din orase:

Vrem pamant ca sa putem trai; vrem votul universal ca printr-ansul sa castigam pamantul.”

 

Fiindca e un lucru cunoscut insa trecut deliberat sub tacere faptul ca in „fericita democratie” din timpul lui Carol I dreptul de vot in Romania era numai pentru CEI BOGATI. Ceea ce reducea in mod necesar democratia la o oligarhie.

Trebuie in incheiere spus ca nu doar marxistii au fost atunci de partea poporului rasculat ci si, spre cinstea lor, unii preoti DE TARA, preoti marunti care, prin situatia lor economica, erau mai apropiati de mase decat de oligarhia stapanitoare al carui punct de sprijin varfurile conducatoare ale Bisericii erau. Un tabel cu preoti „dati judecatii, arestati si depusi ca implicati in rascoale” gasim la pagina 896, cu 22 de preoti aflati in aceasta situatie, din care 18 „dati judecatii”.

Anunțuri

5 gânduri despre “Fapte noi in legatura cu Marea Rascoala din 1907

  1. Dar de ce nu se spune in acest articol si de la cine a plecat rascoala ? care sunt motivele ? ce religie aveau cei care au dus la declansarea rascoalei ?

    • Caracterul antisemit al rascoalei a fost diversiunea care a incercat sa protejeze boierimea, problemele reale insa nu erau de natura etnica sau religioasa ci pur sociale. Din pacate socialistii romani si atunci ca si astazi nu erau nici foarte uniti si nici capabili sa-si recunoasca virfurile ideologice si sa le protejeze: cazul lui Stefan Gheorghiu este graitor in acest sens.

      • Caracterul anti-semit al Rascoalei a existat, el aparand cu claritate chiar si in documentele publicate de Roller in 1948. El s-a manifestat in toata Moldova si chiar in Nordul Munteniei, pana la Buzau inclusiv. Dar e adevarat ca PER ANSAMBLU Rascoala a avut un caracter social nu etnic, ea fiind indreptata atat impotriva exploatatorilor evrei cat si a exploatatorilor romani (sau greci)- exista chiar si mentiuni despre atacarea aromanilor sau turcilor). Daca in Moldova si N Munteniei factorul antisemit a fost puternic, in S Munteniei si Oltenia ael a fost cu totul neglijabil. Nu trebuie sa negam elementul antisemit dar nu trebuie nici sa il exageram.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s