Insemnatatea Zilei de 1 Mai

Ziua de 1 Mai este una din cele mai mari sarbatori pentru toti cei care muncesc si sunt exploatati, oriunde in lume s-ar afla ei. Unu Mai este o zi de lupta impotriva exploatarii capitaliste, in care muncitori si oameni progresisti din intreaga lume isi arata nemultumirea fata de un sistem exploatator si criminal precum si dorinta de a construi o lume noua, fara exploatare, foamete si somaj, o lume a egalitatii, libertatii si dreptatii sociale.

Este de asemenea o zi in care trebuie sa ne amintim si de cei care au luptat, chiar pana la supremul sacrificiu, pentru cauza sfanta a proletariatului, pentru sfanta cauza a celor ce muncesc si sunt exploatati de capitalisti.

De ce sarbatorim noi astazi 1 Mai?

Sarbatorim azi 1 Mai pentru ca, acum mai bine de 1 secol, muncitorii din Statele Unite ale Americii s-au ridicat la lupta pentru a-si cuceri un drept absolut legitim- ziua de lucru de 8 ore.

Saracia in care traiau pe atunci muncitorii americani era una crunta. Nu doar negrii ci si albii traiau intr-o mizerie absolut abjecta. Muncitorii americani trebuiau sa munceasca pentru lacomii lor patroni 12-14 si chiar 16-18 ore pe zi. La Chicago, in cartierele muncitoresti traiau in medie 8 muncitori intr-o singura locuinta mizera. La New-York era si mai rau. In zona Tenth Ward din marea metropola o treime din populatie traia, conform unui studiu din 1885, in camere lipsite de ferestre si de orice fel de ventilatie. Aceasta zona reprezenta cel mai aglomerat cartier muncitoresc din lume, depasind in unele privinte in mizerie chiar si cartierele de acest fel din China sau India.

In aceste conditii nu se mai putea rabda la infinit. Insasi supravietuirea muncitorilor ca indivizi era in joc. Asa se face ca in anul 1884 s-a hotarat la o mare intrunire a muncitorilor americani lupta pentru ziua de lucru de 8 ore si s-a fixat ziua de 1 Mai 1886 ca zi de greva generala pentru satisfacerea acestei revendicari.

In ziua stabilita au intrat in greva circa 350 000 de muncitori de pe tot cuprinsul SUA. La Chicago erau 40 000 de grevisti iar la New York 25 000. Sfidand rasismul insitutionalizat ce desfigura pe atunci America muncitori albi si muncitori negri au marsaluit de multe ori cot la cot, ca niste adevarati frati de clasa.

Pe 3 mai 1886 politia din Chicago a deschis focul fara avertisment, omorand 4 muncitori care demonstrasera absolut pasnic. Pe 4 mai 1886 politia a deschis din nou focul, ucigand un numar si mai mare de muncitori, ramas pana astazi necunoscut, si ranind cel putin 200. S-au operat apoi arestari masive iar la 8 din liderii muncitorilor li s-a intentat proces. 7 din ei au fost condamnati la moarte prin spanzurare. Din cauza manifestatiilor de protest care au avut loc atat in SUA cat si in Anglia (la indemnul fiicei lui Marx, Eleanor), Franta, Olanda, Spania, Italia, Rusia vor fi executati numai 4 din ei, anume Albert Parsons, August Spies, George Engel si Adolf Fischer (11 noiembrie 1887). Toti cei 4 au murit cu fruntea sus; Spies a mers la executie cantand Marseilleza.

Masacrul de la Chicago nu a ramas fara urmari. Eroii si martirii de atunci nu au fost uitati, pentru ca nu puteau fi uitati. Muncitorii nu doar din America ci si din alte tari erau hotarati sa nu dea inapoi ci, din contra, sa mearga inainte pentru a castiga ce era al lor- ziua de lucru de 8 ore. Asa se face ca in anul 1899 Internationala a II-a a muncitorilor, fondata si condusa de marele dascal al proletariatului Friedrich Engels, a hotarat ca ziua de 1 Mai sa fie declarata zi a solidaritatii internationale a celor ce muncesc. Atunci, in 1889, s-a hotarat ca aceasta zi de 1 Mai sa fie o zi de lupta si de aducere aminte. De aducere aminte, pentru ca proletariatul nu trebuie sa ii uite pe cei care, candva, au luptat si au murit pentru ei. Ca au fost eroii de la Grivita din 1933, sau eroii tipografi din decembrie 1918, ca au fost muncitorii americani din 1886, proletariatul nici la rau nici la bine nu are voie sa ii uite. Zi de lupta- pentru ca si in zua de azi in cea mai mare parte a lumii muncitorii continua sa fie asupriti la fel de rau ca in America secolului 19, ba in unele privinte chiar mai rau. Desi situatie muncitorilor din Occidentul imperialist s-a imbunatatit, cea a muncitorilor din COLONIILE acestui Occident, printre care din pacate si tara noastra, ramane la fel de proasta ca atunci, ba chiar mai proasta in anumite privinte. Capitalismul nu s-a schimbat deloc infatisarea de fiara pe care o avea in secolul 19.

Iata de ce in intreaga lume, inclusiv in Romania, ziua de 1 Mai trebuie sa ramana o ZI DE LUPTA IMPOTRIVA EXPLOATARII CAPITALISTE, o zi in care muncitorii sa isi arate ura fata de criminalul sistem capitalist si in care sa isi aduca aminte de eroicii lor inaintasi care s-au jertfit pentru libertate.

In incheiere- sa nu uitam ca, atat in Romania cat si in alte tari, ziua de lucru de 8 ore a devenit REALITATE abia in timpul REGIMULUI COMUNIST. Comunistii sunt cei care au recunoscut muncitorilor romani acest drept, alaturi de lichidarea somajului si de alte binefaceri absolut reale. Comunistii au fost in Romania adevaratii prieteni ai poporului si acest lucru nu trebuie sa se uite.

 

Traiasca Ziua Sfanta de 1 Mai!

Cinste Vesnica Eroilor si Martirilor din Chicago!

Jos cu asuprirea capitalista si colonialista! Traiasca Libertatea si Socialismul!

 

pentrucomunism.wordpress.com

anticapitalism2.blogspot.com

 

Florin Radu

Anunțuri

Un gând despre “Insemnatatea Zilei de 1 Mai

  1. „Tovarsh” daca esti neam de sluga mutate in Rpeublica Populara Democrata Coreeana. Kim Jr te va astepta cu o ceasca de orez fiert oe aeroport. Tatal meu a fost sef de echipa la cazangerie in fabrica Vulcan.A foste exploatat in mod cumplit de comunisti, care au fost nimic altecva decit niste bestii cu masti umane. Cel mai bun comunist este un comunist impuscat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s