Exemple de tactici care trebuiesc privite in context

Lenin spunea ca esenta metodei dialectice a lui Marx este „analiza concreta a situatiilor concrete” si fara indoiala ca avea dreptate. Putine lucruri sunt batute in cuie in marxism si ele se refera doar la strategia pe termen lung, la masurile care trebuiesc luate pentru atingerea socialismului si comunismului, si e vorba aici de nationalizare integrala a mijloacelor de productie, dictatura proletariatului, internationalism proletar, apropierea munciii fizice de munca intelectuala, a satului de oras, desfiintarea treptata a banilor si a productiei de marfuri etc. Dar in ce priveste tactica pe termen scurt si mediu marxismul sustine de multe ori opusul fermitatii de neclintit si anume flexibilitatea. Dusmanii marxismului sau oamenii care sustin marxismul fara sa stapaneasca si dialectica sa revolutionara vad aici o contradictie si spun: „cutare X sau Y vorbeste de principii clare si batute in cuie si acum se contrazice singur” sau: „cutare X sau Y vorbeste de fidelitate fata de Marx, Engels, Lenin, Stalin si Mao si acum iata, se contrazice cu Marx, Engels, Lenin, Stalin si Mao” insa un marxist adevarat nu vede nici un fel de contraziceri altele decat contradictiile vietii, cum le numea Stalin. Materialismul dialectic este dusmanul ATAT al dogmatismului fixist cat si al oportunismului, marxismul este dusmanul atat al fermitatii nesabuite cat si al flexibilitatii de dragul flexibilitatii, sau, mai bine spus, marxismul este dusmanul flexibilitatii cand vine vorba de principii de baza ale marxismului si este si dusmanul fixismului cand este vorba doar de tactica pe termen scurt sau mediu. Marxismul a facut si face deosebirea foarte clara intre PROGRAM, care este pe termen lung, deci batut in cuie si NU se modifica si LINIE, care este pe termen scurt sau mediu si, prin urmare, se modifica ori de cate ori este nevoie, uneori chiar des.

 

Sa dam si cateva exemple in acest sens:

 

1. Atitudinea marxismului fata de problema secularismului in societatile non-occidentale, unde secularismul nu are asa o mare traditie ca in lumea occidentala, si indeosebi fata de secularismul in lumea musulmana. Relativistii culturali, adversari ai universalitatii secularismului si agenti ai burgheziei musulmane in miscarea muncitoreasca, se agata de multe ori, cu disperarea inecatului, de un anumit citat al lui Stalin care pare sa confirme aberatiile lor. Este vorba de un fragment din discursul rostit de Stalin la Congresul popoarelor din Daghestan din 13 noiembrie 1920, cand s-a proclamat autonomia Daghestanului in cadrul Rusiei Sovietice. Iata si fragmentul: „Am auzit ca popoarele din Daghestan dau o mare importanta sariatului. De asemenea am aflat ca dusmanii Puterii Sovietice raspandesc zvonul ca Puterea Sovietica interzice sariatul. Sunt imputernicit sa declar aici, in numele Guvernului Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, ca acest zvon nu corespunde realitatii. Guvernul Rusiei acorda fiecarui popor dreptul deplin de a se conduce potrivit legilor si obiceiurilor sale. Guvernul Sovietic priveste sariatul ca pe un drept cutumiar, cum exista si la alte popoare din Rusia, si avand aceeasi valabilitate ca si la acestea. Daca poporul daghestan doreste sa-si pastreze legile si obiceiurile, ele trebuiesc pastrate.”

Cum se impaca asta cu secularismul militant pe care l-a adoptat miscarea comunista de la noi si din multe tari in ultima vreme, cum se impaca asta cu propaganda noastra activa IMPOTRIVA celor care vor sa introduca sharia (legea islamica) in diverse tari?

La prima vedere nu se impaca, si pentru cine gandeste mecanicist nu se impaca nici la a doua vedere, nici la a treia, nici la a patra s.a.m.d. Dar, slava Cerului, in lume nu exista doar materialism mecanicist ci si materialism dialectic. Iar materialismul dialectic atrage tot timpul atentia asupra CONTEXTULUI in care se face o anumita afirmatie. Unele afirmatii, cum ar fi cea despre nationalizarea integrala, NU au nevoie de asezarea in context, intrucat capitalismul NU si-a schimbat si NU-si va schimba esenta, prin urmare nationalizarea integrala e ceva ce tine de program, de strategia pe termen lung si, ca atare, a fost, este si va fi mereu ceva batut in cuie. Insa afirmatii cum ar fi aceasta despre sharia se cere privite in context. Trecand peste faptul ca citatul din Stalin NU exclude secularismul ci doar lasa problema la latitudinea musulmanilor daghestanezi, ramane un lucru extrem de important asupra caruia trebuie atras atentia: in 1920 fundamentalismul islamic, islamismul politic, care se opune separarii stricte a religiei de stat, era IN DECLIN si inca intr-un declin ACCELERAT peste tot in lume! Imperiul Otoman, ultimul imperiu islamic ramas pe fata planetei, era in declin puternic inca din secolul 18, in primii ani ai secolului 20 ajunsese sa piarda TOATE posesiunile lipsite de majoritate musulmana in dauna noilor state crestine din Balcani si pierduse chiar si o parte din teritoriile majoritar musulmane, cum ar fi Bosnia, anexata de Imperiul Austro-Ungar in 1908, Albania devenita stat independent, Libia anexata de Imperiul Italian, Tunisia si Algeria anexate de Imperiul Francez, Egiptul si Sudanul anexate de Imperiul Britanic, pentru ca in urma infrangerii suferite in primul razboi mondial sa dispara efectiv de pe harta, pierzand Arabia, Palestina si Iraqul in favoarea englezilor, Siria si Libanul in favoarea francezilor, Constantinopolul in favoarea puterilor aliate invingatoare, Izmirul in favoarea grecilor. Trupele grecesti patrunsesera chiar adanc in inima Turciei propriu-zise, in inima Anatoliei si in 1920 guvernul nationalist al lui Mustafa Kemal nu reusise inca sa le alunge. In intreaga lume musulmana, intinsa acum, ca si atunci, din Maroc pana in Indonezia, nu ramasesera decat doua state macar cu numele independenta- Afghanistanul si Persia (Iranul de azi). In Asia Centrala, fosta colonie rusa, adeptii Puterii Sovietice se luptau cu basmacii (separatistii islamici) si incepeau sa-i biruiasca. In Daghestan, iata, castigase teren curentul reunirii cu Rusia Sovietica sub forma unei republici autonome. Islamismul politic era IN REGRES peste tot in lume, exceptand poate in Afghanistan, in timp ce ideile socialismului marxist, chiar daca nu neaparat intr-o forma inca fatis-secularista, castigau teren cu iuteala fulgerului. Or, acum vedem ca, din pacate se intampla INVERS. Secularismul este cel care este in regres in aproape toata lumea musulmana care a devansat, intre timp, ca populatiei, si lumea budista si pe cea hinduista, Islamul fiind in prezent a doua religie a lumii dupa crestinism insa mult mai putin faramitata decat crestinismul. Islamismul este intr-o ofensiva atat demografica cat si spirituala, ideologica. Situatia in ce priveste raportul de forte secularism versus islamism politic este in 2014 exact INVERSA fata de ce era in 1920 (in ciuda modestei victorii obtinute de secularisti la ultimele alegeri din Tunisia), deci prin urmare si TACTICA comunistilor fata de sharia trebuie sa fie INVERSA fata de cea din 1920. In prezent NU ne mai putem permite sa recunoastem sharia daca musulmanii insisi sunt in favoarea ei. In prezent nu putem sa ne permitem sa recunoastem sharia nici macar daca musulmanii insisi dintr-o anumita tara sau din mai multe o vor. Stalin nu spusese acele lucruri in 1920 pentru ca iubea sharia sau pentru ca sharia ar fi fost „mai progresista decat crestinismul” (o legenda urbana a islamistilor fatisi si deghizati care ascunde sistematic unele lucruri mai putin placute cum ar fi sclavia masiva practicata de musulmani in Africa timp de o mie de ani si in Europa de Est timp de secole bune). Nu, Stalin spusese acele lucruri pentru simplul motiva ca si putea PERMITE sa le spuna. Atunci fundamentalismul islamic era un rau neglijabil in spatiul fostului Imperiu Rus in comparatie cu, sa zicem, fundamentalismul ortodox, pe care se bazau masiv gardistii albi in Razboiul Civil Rus. Acum insa in numeroase tari el a intrecut cu mult fundamentalismul crestin iar in altele se pregateste sa il intreaca. Nu, hotarat lucru nu, cele spuse de Stalin in 1920 sunt perfect valabile pentru anul 1920 dar NU sunt absolut deloc valabile pentru anul 2014.

 

2. Atitudinea marxismului fata de homofobie, de persoanele LGBT, de problema topless-ului feminin. Marii nostri inaintasi au dat o atentie redusa acestor probleme si in unele cazuri chiar au criminalizat homosexualitatea, considerand-o o perversiune sexuala deosebit de daunatoare. Numai ca INTRE TIMP au aparut o serie de dovezi noi, care arata ca homosexualitatea nu este neaparat o perversiune si ca in anumite cazuri ea este innascuta. Mai mult, au aparut dovezi ca homosexualitatea exista si la numeroase specii animale, de pilda la lei in perioada cand doi sau mai multi frati nu au apucat inca sa captureze un harem de leoaice si traiesc ca masculti ratacitori. Bineinteles, se poate spune ca homosexualitatea la leii masculi nu este una stricta din moment ce dupa preluarea haremului ei devin heterosexuali. Dar notiunea LGBT include SI persoane bi-sexuale, cu preferinta aproximativ egala pentru relatii homo- si hetero-sexuale, deci prin urmare daca homosexualitatea stricta este una ne-naturala sau mult mai rar intalnita in natura, bisexualitatea este una destul de naturala de felul ei.

Deci faptul ca pe timpul lui Marx, Engels, Lenin, Stalin si Mao nu se stiau aceste lucruri, precum si faptul ca miscarea pentru drepturile homosexualilor NU prinsese inca elan arata aceasta miscare NU era inca relevanta pentru ilustrii nostri inaintasi- nu este vorba de faptul ca ei urau homosexualitatea ci pur si simplu de faptul ca ea NU exista inca pe agenda luptei pentru drepturi egale deci NU ii interesa pe ei asa cum ii interesau alte lupte, mult mai relevante pe vremea aceea. Poate ca si urmasii nostri vor lupta pentru egalitatea stricta a androizilor cu oamenii dar asta nu inseamna ca noi acum, in 2014, cand avem exact zero androizi pe planeta, sa ne batem prea mult capul cu asta si nu inseamna ca oponentii drepturilor androizilor din 2114 sa se agate de inactivitatea unor comunisti din 2014 in sprijinul ideilor lor… Chiar si referitor la homosexualitate, eu, personal, sunt foarte inclinat sa consider homosexualitatea stricta drept un pericol pentru perpetuarea speciei dar asta nu inseamna ca daca asta se va dovedi incorect homofobii din 2114 sa se agate de vorbele lui Radu Florin din 2014 in sprijinul homofobiei lor… Comunistii nu sunt zei si nu sunt atoatestitori. Daca Stalin in 1934, fara sa stie anumite lucruri, era impotriva a tot ce inseamna homosexualitate iar eu, in 2014, fara poate sa stiu niste lucruri, sunt impotriva homosexualitatii stricte, asta nu inseamna ca am avea dreptate suta la suta doar pentru ca suntem marxisti consecventi. Stiinta evolueaza, oameni care nu erau interesati de drepturile lor devin brusc interesati de ele, si comunistii nu pot sa nu tina seama de aceste evolutii, pentru ca altfel marxismul s-ar reduce si azi la „marxianism” si nu am mai avea nici leninism nici maoism. Numai caracterul ireformabil al capitalismului nu se schimba si de aceea, subliniez inca o data, nationalizarea integrala si dictatura proletariatului raman lucruri la fel de batute in cuie ca acum 150, 100 sau 50 de ani.

La fel stau lucrurile si cu topless-ul feminin. Dusmanii Femen si ai Pussy Riot, in multe cazuri niste fundamentalisti religiosi deghizati, se agata de multe ori de faptul ca Marx, Lenin, Stalin si Mao nu dadeau importanta acestui drept al femeilor de a se dezgoli la fel de mult ca barbatii si deci, prin urmare, nici noi nu trebuie sa dam doi bani pe Femen ba chiar sa le injuram cot la cot cu fanaticii religiosi. Cand fixismul ultradogmatic se aliaza cu oportunismul de dreapta, cand ura fata de Femen isi da mana cu relativismul cultural care respinge secularismul pentru lumea musulmana atunci sa fie clar ca e ceva cusut cu ata alba! Da, e adevar ca Marx, Engels, Lenin, Stalin, Mao, Hodja, Ceausescu etc. nu puneau pret pe dreptul femeilor de a face topless, si in unele cazuri chiar pedepseau fenomenul, dar pe de alta parte ALTE lucruri erau atunci pe ordinea zilei, lupta cu apologetii capitalismului, cu rasismul institutionalizat, cu dictatura religiei erau atat de importante incat nu-i putem invinovati pe inaintasii nostri ca nu se ocupau suficient de acest fenomen. Miscarea pentru topequality nici nu aparuse inca pana in anii 1960 si chiar multe decenii dupa aceea ea a ramas una cu totul marginala. Accum insa practica topless-ului a devenit cea INRADACINAT si lupta pentru egalitatea dezgolirii a devenit un front important al luptei pentru egalitatea sexelor, alaturi de cel al luptei pentru dreptul de a practica aceleasi profesii sau de cel pentru plata egala la salariu egal. Si haideti sa nu mai venim nici cu prostia huntingtoniana a luptei intre civilizatii cand lupta se da de fapt intre clase! Nu numai ca „ciocnirea civilizatiilor” NU este un fenomen real ci doar o JUSTIFICARE a burgheziei din diverse „arii civilizationale” pentru a se catara la putere si a inabusi disidenta, dar toplessul NICI MACAR nu este o „inventie occidentala”, el doar a fost REDESCOPERIT de occidentali/occidentale dupa ce fusese NORMA in TOATE actualele „arii civilizationale” pentru 90% din istorie, anume pentru perioada Comunei Primitive, si este si acum norma in anumite populatii izolate de vanatori-culegatori. Partizanii „conflictului intre civilizatii” sunt atat de batuti in cap ca nici macar nu realizeaza ca e infinit mai probabil ca Occidentul sa fi luat aceasta practica de la triburile izolate din Amazonia decat ca Occidentul sa fi „inventat” asa in scopul distrugerii ortodoxismului sau islamismului…

Desigur ca alianta noastra cu Femen si Pussy Riot NU trebuie sa fie nicidecum una ne-critica ci, dimpotriva, la fel ca ORICE alianta cu burghezia progresista, ea trebuie sa fie una critica, ba chiar, in unele cazuri, profund critica. „Unitatea fara lupta”, spunea Marele Mao, este o deviere de dreapta, la fel cum si lupta fara unitate este o deviere de stanga in relatia comunistilor cu burghezia antiimperialista. Comunistii trebuie sa-si mentina neschimbate conceptiile materialist-dialectice dupa care lupta contra ciumei fundamentaliste religioase nu valoreaza mare lucru daca nu este IMBINATA cu lupta impotriva radacinilor acestei plante otravitoare, cu lupta impotriva capitalismului si imperialismului. Dar nu voi, care ati privit si priviti necritic pe aliatii vostri burghezi, ne puteti acuza pe noi ca ne aliem in mod critic cu grupari gen Femen… Cineva care se apropie de palestinienii victime ale genocidului sionist dar nu are curajul sa ceara secularizarea Palestinei NU are dreptul sa ne acuze pe noi ca nu refuzam suta la suta orice alianta cu Femen, sa fie foarte, foarte clar lucrul acesta!

 

3. Problema atitudinii comunistilor fata de anexiuni. Acelasi lucru e necesar si aici, privirea lucrurilor in context. Anexiunile sunt un mijloc pe care il folosesc atat burghezia cat si proletariatul, atat imperialistii cat si natiunile asuprite si din cauza aceasta ele nu sunt neaparat un lucru rau. Anexiunile sunt un mijloc de intarire a puterii si nu un scop, si din aceasta cauza anexiunile, ca orice mijloc, sunt un lucru rau cand ele sunt folosite de burghezia imperialista, un lucru bun, neutru sau rau cand sunt folosite de burghezia neimperialista si devin de cele mai multe ori un lucru bun cand sunt folosite de PROLETARIAT. Astfel, comunistii adevarati condamna anexarea Crimeei de catre imperialismul putinist in 2014 deoarece Rusia actuala e o super-putere capitalist-imperialista, insa ei APROBA anexarea Poloniei rasaritene de catre Uniunea Sovietica in 1939, a Tarilor Baltice si Basarabiei de catre Uniunea Sovietica in 1940 deoarece aceste anexiuni, comise de un stat MUNCITORESC, au fost un mijloc de EXTINDERE a socialismului la noi si noi tari, deci ele au avut un profund caracter ELIBERATOR. Un alt exemplu: comunistii condamna anexarea Bucovinei de catre Imperiul Austriac in 1775, deoarece o mica tara asuprita de toti si lipsita de aparare, Moldova, a fost agresata de un mare imperiu feudal, insa comunistii adevarati APROBA anexarea Transilvaniei de catre Romania in 1918, in ciuda faptului ca Romania lui Ferdinand si Bratianu era indiscutabil o dictatura, si inca una din cele mai feroce, ale burgheziei si mosierimii, dar ei fac asta pentru ca acea Romanie burghezo-mosiereasca a anului 1918 era o MICA putere iar Austro-Ungaria fusese un IMPERIU, deci avem un caz de anexiune in sens invers care, chiar si in conditiile mentinerii sistemului mondial imperialist, da o lovitura imperialismului, in cazul de fata unui anumit imperialism, impulsionand revolutia atat in Austria si Ungaria cat si in Romania insasi, luand din mainile lui Ferdinand si Bratianu steagul de eliberare nationala pe care acesti calai ai poporului muncitor inca il mai agitau in fata maselor inainte de 1 Decembrie 1918. Dar iata ca anexarea Cadrilaterului de catre aceeasi Romanie burghezo-mosiereasca cu 5 ani inainte, in 1913, e absolut DE CONDAMNAT de catre comunisti, fiindca in acel caz o mica putere a luat de la o mica putere, deci prin aceasta lipsa de lealitate fata de Bulgaria oligarhia romana a slabit frontul mondial antiimperialist in 1913 in loc sa-l intareasca!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s