Cine a fost cu adevarat Suleyman Magnificul? Cine are interesul sa promoveze asiduu imaginea lui?

Devenit in ultimii doi ani personaj de telenovela, Suleyman Magnificul a fost sultan peste ceea ce, in acea perioada, era cel mai puternic imperiu din tot Estul Europei si unul din cele mai puternice din intreaga lume, la concurenta doar cu Imperiul Spaniol al lui Carol Quintul si Filip al II-lea, cu cel al Marilor Moguli din India si cu cel chinez al dinastiei Ming. Ca toate statele puternice ale vremii Imperiul Otoman era un stat feudal, bazat pe exploatarea taranilor dependenti de catre marii feudali, posesori de proprietati numite „timar-uri”.

Suleyman Magnificul a fost deci un exponent al clasei feudale otomane, un exponent al clasei care asuprea taranii dependenti si, de fapt, el insusi primul dintre acesti exploatatori feudali. A fost, de asemenea, un lider imperial care a pustiit nenumarate tari, atat din Europa cat si din Asia si Africa.

Insa Imperiul Otoman nu a fost doar un imperiu feudal ci si unul cu puternice ramasite sclavagiste. La fel ca toate statele musulmane puternice care au existat de-a lungul timpului, de la statul initial al lui Muhammad din secolul 7 pana la abominatiile numite ISIS si Boko Haram de azi, Imperiul Otoman a practicat si el luarea in sclavie a popoarelor de alta religie cu care se afla intr-un razboi cvasipermanent. Spre deosebire de Imperiul Roman din Antichitate, cel otoman nu folosea pe scara larga munca sclavilor in productie, pentru aceasta existau taranii dependenti, iobagii. Sclavii erau insa folositi ca servitori si concubine de catre marii nobili, iar „partea leului” revenea, desigur, sultanului. In afara de servitori si concubine mai exista categoria sclavilor eunuci, de origine cel mai adesea africana, luati in sclavie in general copii si castrati pentru a putea deveni in mod eficient paznici ai haremurilor. Procedeul de castrare dadea o mortalitate de pana la 90%; el a fost cauza mortii unui numar incalculabil de baieti africani sacrificati pe altarul lacomiei. In timp ce Africa Subsahariana, pe filiera mai ales somaleza si marocana in vremea lui Suleyman (1520-1566), era principala sursa de sclavi eunuci, Europa de Est, si indeosebi spatiul ucrainean de la Nord de Marea Neagra, era sursa principala pentru concubine, pe filiera tatarilor din Crimeea. Iarasi, cifrele exacte pentru cunoasterea acestei tragedii sunt greu de dat, insa istoricul rus Novoselskij, citat de marele istoric turc Halil Inalcik, a calculat, folosind surse de arhiva, ca numai intre 1607-1645 tatarii din Crimeea au luat 126 840 de robi ucraineni, rusi, polonezi si moldoveni, din care o buna parte au fost vanduti pe pietele de sclavi din imperiu (Istanbul, Brusa si altele). Chiar daca a existat si fenomenul contra-raidurilor intreprinse de cazaci in Imperiul Otoman, ele au inceput sa devina predominante abia dupa moartea lui Suleyman- cata vreme otomanii si tatarii din Crimeea au fost puternici cazacii au fost slabi si pagubele produse de ei musulmanilor au fost mai mici decat pagubele produse lor de catre statele musulmane. O sclavie nu scuza niciodata pe alta, acesta e principiul de bun-simt al marxismului, care nu urmareste niciodata sa schimbe un jug cu altul ci vrea sa desfiinteze TOATE jugurile, fara deosebire, iata de ce noi nu vom scuza niciodata sclavia otomana la adresa crestinilor est-europeni doar pe motiv ca „au facut-o si cazacii la adresa musulmanilor”.

Europa de Est nu a fost insa singura regiune a Europei lovita de comertul cu sclavi al otomanilor. Si regiuni intregi ale Europei de Vest, e vorba de regiunile ei de coasta, au suferit mult de pe urma acestui comert, mai ales in secolele 16-17, deci inclusiv pe vremea celui mai mediatizat dintre talharii cu turban, Suleyman. Statele musulmane din Nord-Vestul Africii, din Marocul, Algeria, Tunisia si Libia de azi, aflate in afara controlului direct al Imperiului Otoman, se numarau printre cei mai mari traficanti de sclavi ai epocii, folositi ca si concubine, servitori, eunuci si vaslasi pe galere. In secolul 16 Alger-ul numara astfel 20 000 de sclavi italieni la o populatie de 80 000 de locuitori. Iar Imperiul Otoman se aproviziona si el cu sclavi din aceste surse, la fel cum o facea si in Est din Hanatul Crimeei. Reamintesc, bineinteles, ca aceste atrocitati ale imperialistilor musulmani impotriva europenilor NU justifica colonialismul european de mai tarziu din Maghreb, care a fost marcat de atrocitati inca si mai mari; puterile europene nu de grija europenilor simpli amenintati de raidurile sclavagiste musulmane s-au dus in Algeria, Tunisia, Libia si Maroc in secolul 19 ci exclusiv din dorinta de jaf, de acaparare a resurselor acestor tari si reducere a populatiei autohtone la sclavie nu partiala ci in masa.

Sa revenim la Suleyman. Un imperialist, un feudal si un sclavagist, iata ce a fost el. Un om cu pacate atat de mari atat fata de turci cat si fata de alte popoare (inclusiv fata de noi, sa ne amintim ca in 1538 a incercat sa transforme TOATA Moldova in pasalac otoman dar, datorita opozitiei Poloniei, s-a multumit sa anexeze doar partea de Sud-Est, asa-numitul „Bugeac”) incat cu greu ar avea ce cauta pe ecranele televizoarelor la ore de varf. Doar ca personaj negativ ar avea ce sa caute dar in nici un caz ca unul pozitiv, mai ales daca ne gandim la un alt mare pacat al sau, acela de FANATIC RELIGIOS.

Imperiul Otoman a fost un exemplu tipic de stat bazat pe legea islamica. Legea islamica, asa-numita „Sharia”, este prin insasi natura ei, un CODICE AL DISCRIMINARII RELIGIOASE. Chiar daca la data respectiva statele musulmane erau mai tolerante cu minoritatile religioase decat cele crestine, totusi cuvantul „tolerant” ascunde o realitate trista, cea a discriminarii crestinilor si evreilor, discriminare impinsa de multe ori pana la limitele celei mai crunte umilinte institutionalizate. Da, statele bazate pe „sharia” nu interziceau anumite religii cum ar fi crestinismul si iudaismul insa ele le DISCRIMINAU, si de multe ori in formele cele mai urate pe care poate sa le ia discriminarea de acest tip. Crestinii, majoritari in multe provincii europene ale imperiului cum ar fi Grecia, Bulgaria, Macedonia, Serbia (pana la finele secolului 16 si in Albania), erau ca si negrii americani de dinainte de 1964, din timpul segregatiei din statele sudice ale SUA. Trebuiau sa plateasca taxe mai mari decat musulmanii. Nu aveau voie sa-si construiasca biserici noi ci numai sa le reinnoiasca pe cele vechi. Nu aveau voie sa traga clopotele la biserica, nici macar in zilele de sarbatoare. Numai musulmanii aveau dreptul de a purta arme. „Crestinul cel mai sus-pus- scriu Marx si Engels in 1853-, trebuie sa se dea la o parte si sa faca loc celui din urma musulman atunci cand il intalneste in cale.” Nu e de mirare ca amintirea acestor discriminari in tari ca Bulgaria, Serbia sau Grecia face ca imperialismul otoman sa fie privit cum se cuvine, adica cu ura, nu ca la noi care, nefiind inclusi in imperiu direct, eram obligati doar la plata tributului (completat, ce-i drept, tot mai mult din secolul 17 cu daruri de obtinere si de confirmare a domniei pentru obtinerea carora boierimea noastra lua inca si mai mult pielea de pe bietii tarani).

Iar Suleyman Magnificul s-a incadrat perfect in acest tipar al discriminarii religioase ba chiar s-ar putea spune ca a cautat sa-l depaseasca. Musulmanii insisi care nu se incadrau perfect in niste canoane rigide au inceput sa devina, la fel ca in teritoriile controlate de islamisti azi, suspecti. „Imperiul Otoman- scrie Halil Inalcik-, dintre toate societatile islamice a fost unul foarte deschis catre influentele culturale straine; dar de la inceputul secolului al 16-lea fortele fanatismului religios au devenit din ce in ce mai puternice… Suleyman I si-a luat titlul de „Calif al Pamantului” cu cea mai mare seriozitate. El personal a studiat jurisprudenta islamica si l-a insarcinat pe Ebussuud (1490-1574) cu misiunea de a aduce legile seculare ale statului in conformitate cu Sharia-tul. In timpul fiecarei ciocniri cu Iranul masurile stricte luate impotriva ereticilor duceau la un flux al fanatismului impotriva tuturor inovatiilor.” Suleyman a fost un conducator care a ucis oameni pentru „erezie”, de pilda pe Molla Kabiz in 1527.

Si totusi in Romania anului 2015 acest fanatic religios de acum aproape 500 de ani, acest stapan de sclavi si totodata traficant de sclavi, acest rege al risipei si opulentei care traia in lux orbitor pe seama taranilor saraci, a sclavilor si a popoarelor cucerite sau doar tributare, acest „om” cu ghilimele care a reprezentat in Istorie exclusiv principiul EGOISMULUI celor bogati si al arogantei celor puternici este dat ca exemplu. Nu ne multumim sa-i facem rating la serial ci am ajuns chiar sa compunem melodii in cinstea lui in timp ce pe adevaratii Eroi ai Omenirii si ai Romaniei ii neglijam cu totul! Cum se explica acest lucru?

El se explica in doua moduri.

In primul rand pentru ca burghezia a cautat, de cand exista ea ca si clasa, sa induca maselor muncitoare o falsa constiinta sociala. Burghezia a dorit mereu ca oamenii saraci pe care ii exploateaza fara mila sa NU se mai identifice cu alti oameni saraci ci sa se identifice fix cu AUPRITORII lor! Pentru capitalist e infinit mai bine ca o familie de muncitori sa se adune seara de seara in fata televizorului ca sa se zgaiasca la traiul bogatasilor decat ca acea familie de muncitori sa isi petreaca seara studiind marxismul. Pentru capitalist e infinit mai bine ca muncitorii sa zica „uite dom’le ce bogat destept e asta de la televizor” decat sa zica „sa-i ia naiba pe toti bogatii”. Acesta a fost scopul serialului „Dallas” in anii 1978-1991, acesta e scopul serialului „Suleyman” azi. Haide sa slabim unitatea proletarilor si sa-i unim in schimb pe proletari cu FIX DUSMANII lor. Haide sa cream niste proletari masochisti, profund masochisti, decat proletari marxisti mai bine proletari masochisti. Din fericire, Nicolae Ceausescu s-a trezit la timp in 1980 cand a interzis „Dallas-ul” dupa numai un an. Acelasi lucru trebuia sa se intample si cu „Suleyman”. Dar cum nu se intampla este de datoria noastra, a marxistilor, sa deschidem ochii oamenilor sa spunem: „Oameni buni, nu, nu este bine sa admirati bogatasii, admirarea bogatasilor va face rau si voua si urmasilor vostri!”.

Un alt motiv pentru care se promoveaza „Suleyman” tine nu de burghezia in general ci de o ANUMITA factiune a burgheziei, anume de burghezia musulmana care a inceput de ceva timp sa creasca substantial, bineinteles nu la nivelul intregii lumi musulmane ci doar la cel al unor state bogate cum ar fi Qatar-ul, Emiratele Arabe Unite si… Turcia erdoganista. O lege foarte elementara a capitalismului spune ca un burghez bogati vrea sa fie si mai bogat, ca un burghez care creste va vrea sa creasca si mai mult. Burghezia din tarile amintite a acumulat atat de mult incat vrea si Imperiu- asa se explica si faptul ca bogatasii din Golf dar si serviciile turcesti au finantat intr-o oarecare masura pe teroristii spurcati din ISIS. Pot exista, bineinteles, frictiuni intre ISIS, miliardarii din Golf si „burghezia anatoliana” al carei exponent este neo-sultanul Erdogan, insa frictiuni determinate nu de vreo diferenta de principii ci exclusiv de ambitie- ISIS sustine ca el este adevaratul viitor imperiu islamic dar Erdogan sustine ca turbanul trebuie sa-i apartina lui. Ideea este aceeasi si la unii si la altii- burghezia musulmana trebuie sa-si faca Imperiu. Dar fortele ei sunt inca limitate. Dintre toate tarile musulmane numai una singura, Pakistanul, dispune de arma nucleara, insa in numar ridicol de mic. Asa ca acolo unde nu reuseste cu intimidarea aceasta noua mare burghezie musulmana cauta cu subversiunea ideologica. In cazul Nigeriei aceasta subversiune poarta numele deja sinonim cu fascismul clerical de „Boko Haram”. In cazul Somaliei ea poarta numele de „Al Shabaab”. In cazul Romaniei ea nu poate lua aceeasi forma extrem-religioasa datorita suprematiei pe care o exercita aici un alt monstru extremist-religios, pe nume BOR. Prin urmare burghezia musulmana trebuie sa vina cu solutii mai soft gen „Suleyman” cu care sa impuste doi iepuri dintr-un foc: nu numai sa-i faca pe oamenii saraci sa iubeasca bogatasii (ceea ce vrea ORICE burghezie, islamica, ortodoxa, penticostala, budista sau hindusa) ci sa-i faca pe locuitorii unei tari care a suferit din greu de pe urma imperialismului otoman sa zica „stai putin, poate ca a fost bun totusi acest imperialism otoman”. Prin promovarea intre proletari a dragostei fata de bogati se adoarme si se otraveste constiinta de clasa. Prin promovarea intr-o tara ca Romania a dragostei fata de Imperiul Otoman se adoarme ce a mai ramas din constiinta patriotica, din patriotismul sanatos, care nu tine seama de originea etnica, si care pentru o tara crunt asuprita de marile puteri ca Romania este, orice s-ar zice, necesar ca aerul.

Scopul comunistilor este atat sa redestepte constiinta de clasa, sa denunte admirarea bogatilor de catre proletari si sa trezeasca URA proletarilor fata de acesti bogati cat si sa redestepte un sentiment patriotic sanatos, care nu tine seama de originea etnica, care se adreseaza si romanilor si romilor si maghiarilor si ucrainenilor si sarbilor si germanilor si turcilor si tatarilor in mod EGAL, chemandu-i la lupta cu marile puteri care asupresc Romania, pentru scoaterea Romaniei din NATO si UE dar FARA a o include in CSI, UER sau, cine stie, chiar si intr-un nou viitor Imperiu Otoman. Speram insa sincer ca neo-sultanul Erdogan sa treaca in alta lume inainte ca neo-otomanismul sa aiba vreo sansa sa refaca ceea ce isi propune sa refaca. Imperialismul otoman este COMPROMIS DEFINITIV, este condamnat definitiv de Istorie pentru crime atat impotriva altor popoare cat si impotriva turcilor insisi si noi trebuie sa ne asiguram ca el va ramane acolo unde se afla acum, adica la lada de gunoi a Istoriei!

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s