Cine sunt patronii? Dusmanii poporului!

Toate felurile de mincinosi aflati in slujba burgheziei ne mint sistematic in privinta patronilor. De exemplu mincinosii liberali ii lauda pe fata, ii ridica in slavi, de parca ar vrea sa inlocuiasca vechea Cantare a Romaniei cu „Cantarea Antreprenorilor”. Ei sunt cei care, vezi Doamne, trebuie „lasati in pace”, trebuie „lasati sa produca”, de parca ei ar fi cei care ar „produce” si nu angajatii lor. Ei trebuie protejati de orice revendicare legitima a salariatilor in spatele careia s-ar ascunde maleficul „neocomunism”. Pe de alta parte mincinosii de teapa cealalta, social-democratii, asa-zisii „keynesieni”, se fac ca ii apara pe muncitori dar vorbesc de „complementaritatea intereselor”, vorbesc de parca patronii si muncitorii ar fi „parteneri” si nu dusmani, cauta sa arunce praf in ochi cu teoria ca „doar excesele” patronilor trebuie combatute si ca pomenile pentru muncitori ar fi „conditia” pentru ca „alianta” dintre patroni si muncitori sa mearga ca unsa. Totul doar-doar ca poporul sa nu-si dea seama cine sunt patronii cu adevarat.

Cine sunt, asadar, patronii cu adevarat? Regi ai productiei, eroi in viata, parteneri ai muncitorilor, oameni buni de felul lor dar care cateodata mai fac si ei, ca oamenii, excese, si trebuie corectati de keynesieni?

Nici una nici alta. Patronii sunt EXPLOATATORII celor ce muncesc, VAMPIRII care se imbogatesc din sangele, sudoarea si lacrimile muncitorilor, oameni de prisos, care nu fac nici un bine, distrugand in schimb nu numai vietile oamenilor ci si planeta cu lacomia lor de nestins.

Sa recapitulam ce stie oricine: toate mijloacele de productie sunt puse in functiune de MUNCITORI. Toate bunurile materiale, dar si cele spirituale, sunt facute de MUNCITORI. Toate ies din mainile MUNCITORILOR, si nu numai din munca lor dar si din daruirea lor, din sufletul lor. Si atunci, ce nevoie e de patroni? Pentru a organiza productia? Foarte bine, sa admitem ca trebuie cineva sa organizeze si productia. Dar are oare dreptul un om cu functie de manager sa acumuleze milioane si miliarde in timp ce muncitorii traiesc de pe o zi pe alta? Are dreptul un om care „manageriaza” dar NU lucreaza mai mult si mai intens decat muncitorii sa adune bogatii, sa-si faca palate, sa-si cumpere iahturi, sa mearga cu elicopterul, in timp ce muncitorii traiesc de pe o zi pe alta?

Nu, nu are dreptul. Normal este ca salariul sa fie egal la munca egala. Pana comunismul nu va fi desfiintat banii si productia de marfuri salariul trebuie sa fie EGAL la munca EGALA. Daca managerul munceste „cu capul” 10 ore pe zi si muncitorii cu bratele sau cu capul tot 10 ore pe zi atunci castigul lor trebuie sa fie EGAL. Iar daca muncitorul lucreaza 10 ore pe zi si managerul 6 ore pe zi atunci, scuzati domnilor papagali, muncitorul are dreptul la MAI MULT.

Cum face insa patronul sa fure munca muncitorului? Acest lucru a fost dezvaluit de Marx in mod magistral cu un secol si jumatate inainte, daca nu chiar mai mult. Muncitorul salariat e obligat sa-si vanda forta de munca capitalistului. Capitalistul, adica patronul, ii plateste muncitorului echivalentul fortei sale de munca, care nu e alta decat valoarea mijloacelor de subzistenta necesare muncitorului ca sa traiasca de pe o zi pe alta, iar ce muncitorul lucreaza peste acest echivalent el ia PE GRATIS. Sa presupunem ca echivalentul valorii fortei de munca e acoperit de muncitor in 5 ore. Restul de 5 ore dintr-o zi de munca de, sa zicem, 10 ore, e luat de patron PE GRATIS. Lucrul acesta nu ar parea atat de grav daca patronul ar avea un singur muncitor: fiecare ar lua bani pentru cate 5 ore de munca. Dar daca patronul are mai multi muncitori atunci el ia valoare creata in 5 ore de munca gratuita de la FIECARE dintre ei. Daca patronul are 5 muncitori el plateste fiecaruia 5 lei, considerand ca echivalentul valorii fortei de munca e 1 leu pe ora, si ia de asemenea 5 lei gratis de la fiecare din ei. Deci el va ajunge sa plateasca 25 de lei celor 5 muncitori iar pentru el insusi isi va opri 25 de lei, ceea ce inseamna ca el va fi, in medie, DE 5 ORI MAI BOGAT decat fiecare muncitor luat in parte. Iar cand va ajunge sa aiba 10 muncitori va fi de fiecare data de 10 ori mai bogat decat fiecare muncitor, cand va ajunge sa aiba 50 de muncitori va fi de 50 de ori mai bogat decat fiecare din ei, si asa mai departe. Iata cum se acumuleaza bogatia in maini private. Iata cum un patron ajunge sa mearga cu iahtul si elicopterul, sa traiasca in palate, sa manance caviar si sa vaneze lei in Africa in timp ce muncitorul traieste de azi pe maine.

Asta inseamna ca patronul nu este nici „binefacator” nici „partener” al muncitorului ci un VAMPIR care se ingrasa din munca sa, din sudoarea si din lacrimile sale. Mai grav, din moment ce setea de profit a patronului nu se domoleste niciodata (decat daca ar da faliment), deoarece cu cat are mai mult cu atat isi va dori si mai mult, rezulta ca el va distruge si planeta care, oricat de mare ar fi capacitatea ei de regenerare, e totusi una finita, cu resurse finite. O va distruge fie prin razboi nuclear fie prin taierea in totalitate a padurilor, plamanii verzi ai planetei, fie prin sufocarea noastra a tuturor prin emisii de gaze cu efect de sera. Patronul nu este nici „binefacator” nici „partener” al muncitorilor, el nu este NICI MACAR OM! El este un tantar anofel pe doua picioare care face numai rau, care distruge tot ce atinge.

A lupta contra patronilor inseamna a-ti FACE DATORIA catre Umanitate si catre Mama noastra Pamantul! A lupta contra patronilor nu e doar permis ci e o datorie sfanta! A lupta contra monstrilor patronali este ceea ce-l face pe Om Om. Este ceea ce innobileaza omul, este ceea ce sfinteste avangarda celor multi si exploatati, Partidul Comunist.

De subliniat ca noi prin patroni NU intelegem si semiproletarii, cei care fac afaceri pe cont propriu, fara sa exploateze pe nimeni. Cei care sunt si patroni si muncitori in acelasi timp sunt semiproletari nu patroni, dar trompetele burgheziei ii boteaza „patroni” ca sa creeze DEZBINARE si confuzie, ca sa impiedice unirea proletarilor cu semiproletarii impotriva adevaratilor paraziti. Noi pe semiproletari (cum ar fi micii tarani proprietari, micii meseriasi, micii vanzatori ambulanti) ii IUBIM si RESPECTAM, ii consideram FRATII SI SURORILE proletarilor adevarati, frati de suferinta si de lupta impotriva monstrilor patronali.

 

Jos cu monstrii patronali! Jos cu lipitorile pe doua picioare numite patroni! Traiasca clasa muncitoare, traiasca avangarda ei comunista!

Anunțuri

2 gânduri despre “Cine sunt patronii? Dusmanii poporului!

  1. (*)Stimaţi tovărăşi,

    Ca fondator al PCDR, am descoperit veriga lipsă a comunismului intern/internaţionl, cauzat de lipsa de interdisciplinaritate, lipsa de cunoştiinţe ştiinţifice. Petru asta am cercetat 30 de ani comunismul să înţeleg de unde a apărut, pînă în cele mai mici detalii.

    Comunismul este în interiorul nostru, avem în noi 75.000 miliarde de celule ce trăiesc într-o colaborare desăvîrşită. Orice „competiţie“ este „cancer“ în termeni ştiinţifici medicali în organismul nostru. Leucemia produsă de separarea unor grupuri de celule albe de cele din sistemul intern este cancer. Ca atare, capitalismul în macrocosmos este cancerul societăţii umane, el distruge resursele umane, resursele materiale şi resursele energetice ale planetei.

    Orice familie, nucleul societăţii umane, este comunistă, totul este pus în comun. Atunci de ce nu dezvoltăm comunismul în societate, nu este ea familie? Cred că noi oamenii sîntem la stadiul de „cuacervate“, acele organisme unicelulare ce au apărut acum 3,5 miliadre de ani pe pămînt. Saltul s-a produs cînd s-au asociat cuacervatele creînd organisme pluricelulate, cum ar fi omul.

    Este timpul unei „revoluţii a conştiinţei“ umane, să realizăm că sîntem împreună şi să aplicăm teoria: „Nu-mi face mie ce nu-ţi place ţie“ ca fundament moral să eradicăm principiul roman: „După noi, potopul“.

    Mă bucur că existaţi tovarăşi.

    Mulţumesc.
    * Regula de scriere Alxandru Graur (RAG) .

    • In SUA am muncit la patron si era si mai grav !Facea cam 25000 de dolari pe luna dupa ce platea chetuieli sa zic nu avea cheltuieli mai mari de 1000 dolari poate 1500 platea la un angajat 2500 sau maxim 3000 ndolari pe luna si el ramanea cu 18000 dolari pe luna !deci si mai mult !stateau numai in vase de croaziere masini scumpe risipeau mincarea …copiii niste needucati si mofturosi cu tupeu !!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s